De ce ies românii în stradă pentru merdenele, dar tac când e vorba de probleme serioase? Psiholog: „Nu ne dorim efort cognitiv”

Un clip în care Edmond Niculușcă, reprezentant al restaurantului Mița Biciclista, ironizează clienții unei patiserii din Piața Amzei a provocat un val de reacții pe rețelele sociale. Mii de oameni au intrat în discuție, au luat partea uneia dintre tabere, au criticat și au cerut explicații. În același timp, subiecte cu efecte mult mai importante asupra vieții de zi cu zi ajung rareori să producă aceeași mobilizare. Psihologul Mihai Copăceanu explică pentru „Adevărul” de ce controversele simple îi atrag atât de ușor pe oameni și de ce problemele care cer mai multă atenție și gândire rămân, de multe ori, în plan secund.

Foto: Facebook

Totul a pornit de la un videoclip publicat de Edmond Niculușcă, activist și reprezentant al restaurantului Mița Biciclista. Filmarea, realizată în fața unei vechi patiserii din Piața Amzei, frecventată în special de elevi și studenți, ironiza clienții care cumpără produse de acolo și promova, în același timp, oferta restaurantului.

„Toți cunoaștem tipul ăsta de om, e super convins că cea mai bună patiserie din lume e la Nea Mihai, la colțul blocului. Pare că toată viața a gustat doar margarină și spărtură de brânză. Și nu îl judec. Cu margarină am crescut cu toții. Omul ăsta nu e singur pe lume, e o specie”, a spus Niculușcă, înainte de a lăuda produsele restaurantului pe care îl reprezintă.

Foto: La Mita Biciclista/Facebook

Reacția a fost rapidă. Pe rețelele sociale au apărut mii de comentarii, iar o parte dintre utilizatori au criticat modul în care reprezentantul restaurantului s-a raportat la clienții patiseriei. Au existat și discuții despre regulile privind publicitatea comparativă, dar și întrebări despre proprietarii restaurantului și despre imobilele istorice din zonă.

Controversa a ieșit rapid din mediul online. Pe Facebook a fost creat un eveniment intitulat „Savurăm o merdenea în față la Mița Biciclista”, prin care bucureștenii erau invitați să cumpere o merdenea de la Nea Mihai și să o mănânce în fața restaurantului. Peste 1.000 de persoane s-au declarat interesate.

După valul de critici, reprezentanții Mița Biciclista și-au cerut scuze public. „Vă mulțumim tuturor celor care, în ultimele ore, ne-ați semnalat derapajul. V-am citit, v-am auzit și înțelegem, cu întârziere, că aveți dreptate. Ne cerem scuze celor pe care i-am jignit”, au transmis Edmond Niculușcă și Alberto Groșescu, precizând că mesajul a încălcat „buna vecinătate” și „bunul gust”.

Reacția masivă a oamenilor ridică însă o întrebare mai interesantă decât disputa dintre o merdenea și un croissant. De ce reușesc astfel de subiecte să mobilizeze mii de oameni în câteva ore, în timp ce problemele serioase, care le afectează direct viața, trec adesea fără aproape nicio reacție? România are suficiente exemple de teme care ar merita o dezbatere publică mult mai intensă. Țara noastră ocupă locul 44 din 143 de state în ediția din 2025 a „Indexului Statului de Drept” și locul 49 din 180 în clasamentul mondial privind libertatea presei. În educație, România nu are nicio universitate în primele 1.000 din lume. Sunt probleme cu efecte pe termen lung asupra societății, dar care niciodată nu ajung să provoace pe rețelele sociale o mobilizare comparabilă cu cea stârnită de o controversă despre o merdenea.

Psihologul Mihai Copăceanu spune că astfel de controverse prind foarte repede pentru că oferă oamenilor o poziție clară. Poți decide aproape instant cine a greșit, pe cine susții și pe cine critici.

„Oamenii intră ușor în subiecte facile, care polarizează mai ales, subiecte în care li se pare că un drept, cumva, a fost încălcat și ei se poziționează într-o tabără sau alta. Devin apărători sau contestatari. Așa se explică și banalul exemplu despre merdenea și croissant. O dezbatere aparent superficială, în care au fost implicați inclusiv angajații Ambasadei Danemarcei, vedete, primarul Bucureștiului a comentat și alte persoane cunoscute”, a explicat Mihai Copăceanu.

Un astfel de subiect poate fi înțeles în câteva secunde. Nu trebuie să citești documente, să urmărești date sau să înțelegi un fenomen economic ori social. Vezi clipul, ai o reacție și o poți exprima imediat.

Mai există și o componentă de identificare. Unii se regăsesc în imaginea clientului care cumpără o merdenea ieftină, alții în cea a celui care preferă un restaurant sofisticat. De aici până la o dispută despre „noi” și „ceilalți” este foarte puțin.

De ce problemele serioase atrag mai puțină atenție

Când discuția ajunge la educație, sănătate, economie, pensii sau administrație, lucrurile se complică. Sunt necesare informații, timp și capacitatea de a urmări argumente care se pot contrazice.

„În schimb, cu privire la dezbateri mult mai profunde, oamenii nu se implică din simplul motiv că acestea implică un efort cognitiv și, în esență, când suntem online sau participăm la evenimente în piața publică, nu ne dorim să depunem un efort cognitiv și nici unul fizic. Cumva, banalitatea e mult mai atrăgătoare decât profunzimea”, a spus psihologul.

Un subiect complicat nu oferă întotdeauna un răspuns simplu. Pot exista argumente valide de ambele părți, iar o opinie serioasă presupune să le iei în calcul înainte să te poziționezi. În schimb, într-o controversă precum cea din Piața Amzei, verdictul poate fi dat imediat.

„Iar faptul că există o dezbatere ne atrage mai mult prin simplitatea ei. Subiectele ușoare sunt mult mai atractive decât cele în care sunt implicate dileme morale, analize logice și raționale”, a explicat Mihai Copăceanu.

Internetul transformă rapid o controversă în scandal

Rețelele sociale amplifică această tendință. Un clip de câteva zeci de secunde poate provoca mii de reacții într-un timp foarte scurt, în timp ce o analiză despre o problemă publică are nevoie de mult mai mult timp pentru a ajunge la un public larg. În cazul scandalului din Piața Amzei, un mesaj provocator a fost urmat de comentarii, apoi de contraatacuri și, în cele din urmă, de o acțiune colectivă în jurul unei merdenele.

Discuția s-a îndepărtat astfel rapid de la afirmația inițială și a ajuns la statut social, bani, proprietăți, stil de viață și resentimente. Este una dintre caracteristicile acestor scandaluri online: fiecare reacție adaugă un nou subiect, iar povestea devine mult mai mare decât punctul de la care a pornit.

Mihai Copăceanu atrage atenția și asupra felului în care sunt purtate astfel de discuții. O controversă simplă poate fi comentată civilizat, însă spațiul online favorizează adesea reacțiile agresive.

„Ce constatăm și de data aceasta, nu un dialog respectos, nu doar opinii bazate pe umor, ci înjurături, ură, atacuri la persoane, adică mult hate online. Aici avem nevoie de mai multă educație și decență”, a subliniat psihologul.

Problema nu este că oamenii aleg să discute despre o merdenea. Este firesc ca și un clip banal să stârnească reacții dacă oamenii îl consideră jignitor sau nedrept. Întrebarea este de ce astfel de subiecte ajung atât de repede să domine conversația publică, în timp ce probleme care afectează direct milioane de oameni primesc mult mai puțină atenție.